Marţi, 20.02.2018, 04:29
Bine aţi venit Oaspete | RSS
 Pentru studenţii Catedrei militare
Principală Album foto Forum Profilul meuLogare
Meniu site

Categoriile secţiunii
Obiecte generale [1]
Transmisiuni [24]
Infanterie [0]
Diverse [8]
Informatica [0]
În rusă [4]

Login form

Statistica

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0



Statistica Mail.ru
Рейтинг@Mail.ru

Forum: 257/1768
Prezentări: 102
Fâşiere: 115
Articole: 37
Photo: 123

Acasă » Articole » Diverse

JURĂMÎNTUL MILITAR – act de credinţă Patriei şi poporului
Fiecare cetăţean al Republicii Moldova este obligat în timpul satisfacerii serviciului militar să depună Jurămîntul militar, prin care se leagă cu întreaga sa fiinţă de poporul şi Patria sa.
  1. Armata ca instituţie fundamentală a statului.
 Orice tip de societate umană şi-a creat propria armată în vederea apărării intereselor sale statale, naţionale şi sociale, utilizînd diverse forme de organizare şi desfăşurare a războaielor în cazul unor agresiuni sau tulburări din exteriorul sau interiorul acestora.  
Armata este o grupare specială de oameni, constituită în subunităţi, unităţi şi mari unităţi de luptă, activitatea cărora se  desfăşoară pe baza prevederilor constituţionale şi legii apărării naţionale, regulamentelor militare, ordinelor şi dispoziţiilor comandanţilor, dotată, instruită şi întreţinută de către stat, care asigură pe timp de pace şi de război, integrarea într-o concepţie unitară a activităţilor trupelor forţelor participante la acţiunile de apărare a ţării.
În Constituţia Republicii Moldova se arată că “Apărarea Patriei este un drept şi o datorie a fiecărui cetăţean. Serviciul militar în termen este satisfăcut în cadrul forţelor militare, destinate apărării naţionale, pazei frontierei şi menţinerii ordinii publice în condiţiile legii”.
Prin legea fundamentală a ţării – Constituţia – militarii conştientizează faptul că “Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
 
 Legăturile care se stabilesc între Armata Naţională şi societate, sunt evidenţiate prin următoarele aspecte:
  • societatea este izvorul elementelor materiale, morale şi intelectuale ale oştirii ţării. Armata a fost şi este alături de popor;
  • schimbările ce se produc în structura, organizarea şi dotarea armatei sunt determinate de transformările ale societăţi potrivit unor cerinţe şi nevoi obiective;
  • modificările petrecute în atitudinea  ei social-politică şi în concepţia de luptă au efecte profunde asupra societăţii, a proceselor ei de democratizare şi de stabilitate;
  • rolul social al armatei creşte concomitent cu întărirea capacităţii ei de luptă;
  • armata evoluează o dată cu dezvoltarea societăţii reflectată în structurile ei organizatorice, în conţinutul şi metodologia procesului de instruire, în condiţiile şi cerinţele de participare a armatei la înfăptuirea progresului material şi spiritual al naţiunii;
  • armata este condiţionată de poziţia meselor populare, a personalităţilor şi ideilor politici din societate, a comandanţilor militari în organizarea şi ducerea acţiunilor de luptă;
  • Armata Naţională este o instituţie fundamentală a statului nostru şi respectă voinţa poporului, este garantul statului de drept şi al prevederilor constituţionale;
  • organizarea de activităţi paramilitare şi a altor activităţi cu caracter militar în afara unei autorităţi statale sunt interzise.
 
Armata Naţională îndeplineşte următoarele funcţii:
  • de apărare a Patriei care relevă misiunea fundamentală a armatei de a fi pregătită în orice moment, profesional, tehnic şi logistic, să riposteze hotărît împotriva oricărui agresor care ar atenta la independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova;
  • de instruire a efectivului armatei şi a rezervei acesteia în vederea însuşirii de cunoştinţe militare, formarea de deprinderi practice în mînuirea armamentului şi tehnicii de luptă;
  • înlăturarea efectelor calamităţilor sau catastrofelor;
  • negocierea şi încheierea unor acorduri şi tratate cu alte armate;
  • educaţia militaro-patriotică a efectivului şi tineretului din ţară;
  • asigurarea ordinii şi liniştii în raioanele de est ale ţării, satisfăcînd serviciul militar  în Forţele de Menţinere a Păcii.
Vorbind despre Jurămîntul militar – adeziune sacră la apărarea Patriei – e necesar de a menţiona că “a jura” reprezintă  verbul cu o înaltă încărcătură efectivă în relaţiile dintre oameni, care în anumite contexte sociale şi istorice se hotărăsc şi se angajează prin legămînt solemn să respecte anumite principii şi valori ale societăţii, să îndeplinească un lucru util pentru binele unei colectivităţi sociale, să stabilească o anumită conduită în relaţiile interumane. Formularea şi rostirea unor cuvinte şi expresii solemne în conţinutul unui jurămînt, devin o puternică forţă de acţiune pentru scopurile propuse de către oameni, în înfăptuirea unor idealuri ale societăţii umane. Atît medicul, cît şi martorul din faţa instanţei judecătoreşti sau personalitatea politică a unui stat, atunci cînd jură, declară un anumit mod de ajutorare a oamenilor, o anumită comportare în societate, susţinerea unui adevăr, apărarea unei cauze sociale şi naţionale.
Deci, prin noţiunea de jurămînt, în general, se înţelege un angajament solemn de credinţă şi devotament, prin care o persoană declară să-şi îndeplinească anumite îndatoriri, să acţioneze cu fermitate şi credinţă pentru o cauză dreaptă în societate sau pentru un scop ce se încadrează în sfera binelui colectiv.
Jurămîntul militar, rostit şi semnat de cetăţean, indiferent de profesie, credinţă, convingere politică şi sex, are specificul său propriu şi particularităţile  sale, circumscrise vieţii  şi activităţii ostăşeşti.
Jurămîntul militar reprezintă un document de adeziune sacră, conştientă şi responsabilă, prin care cetăţeanul se angajează cu toată fiinţa şi conştiinţa sa, chiar cu jertfa supremă, să îndeplinească obligaţiunile, îndatoririle şi greutăţile serviciului militar, să contribuie cu toate forţele  sale la întărirea capacităţii de luptă a unităţii din care face parte, să militeze pentru întărirea ordinii şi disciplinei militare, să ajute în diverse  împrejurări camarazii de armă  în scopul fundamental de apărare  a Patriei, a independenţei, suveranităţii şi integrităţii  teritoriale.
Prin hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1245-XV din 18 iulie 2002 a fost aprobat textul actual al Jurămîntului militar, care are următorul conţinut:
“Eu, cetăţean al Republicii Moldova, jur credinţă Republicii Moldova şi poporului ei. Jur să-mi apăr Patria chiar şi cu preţul propriei vieţi, să respect legile  Republicii Moldova şi regulamentele militare”.
În acest context, Jurămîntul militar se prezintă în două forme: ca document scris şi semnat şi ca valoare de simbol.
Jurămîntul militar, ca document scris şi semnat, rămîne în arhiva armatei ca mărturie istorică a oamenilor care au jurat credinţă patriei şi care au înţeles că trebuie să fie gata oricînd pentru apărarea gliei străbune.
Jurămîntul militar, ca valoare de simbol dăinuie în inima şi conştiinţa fiecărui cetăţean, pe toată durata vieţii sale, în orice condiţii sociale şi istorice ale ţării, transmiţîndu-se ca un mesaj de continuitate din generaţie în generaţie.

 
  1. Semnificaţii valorice ale Jurămîntului militar.
  La acest capitol e necesar de menţionat, că Jurămîntul militar este porunca zilei de azi, dar în ea răsună la fel de puternic chemarea unui trecut istoric,  imboldul unor tradiţii multiseculare ce îşi au rădăcinile adînc înfipte în istoria poporului.
Rostind cuvintele înaltului legămînt ostăşesc, tinerii trăiesc sentimentul de cinstire a memoriei fiilor neamului care au căzut în luptă pentru libertate şi dreptate socială, pentru apărarea pămîntului strămoşesc.
De la depunerea Jurămîntului militar fiecare cetăţean este puternic marcat de semnificaţiile istorice, juridice, morale, patriotice ale acestui Legămînt.
Semnificaţiile istorice vin din adîncul timpurilor.
Semnificaţiile juridice ale Jurămîntului militar îşi găsesc baza de susţinere în legea fundamentală a ţării, în normele de bază ale organizării statului, drepturile şi îndatoririle primordiale ale cetăţenilor, structura şi atribuţiile organelor de stat.
Jurămîntul militar, ca document de identitate cu destinele patriei, obligă pe fiecare militar să-şi apere glia străbună în orice condiţii şi împotriva oricărui agresor, să se comporte în conformitate cu prevederile regulamentelor militare.
Nerespectarea cerinţelor Jurămîntului militar presupune sancţiuni juridice din cele mai severe, deoarece în opera de apărare a Patriei greşelile şi nesupunerea la ordine şi disciplină devin fapte periculoase.
Semnificaţiile morale ale Jurămîntului militar se exprimă în ideile, sentimentele şi convingerile militarilor cu privire la distincţia ce trebuie să se facă între  bine sau rău, concretizîndu-se în fapte, atitudini şi moduri de comportare ostăşească. În acest scop militarul aduce drept garanţie înaltele categorii morale de cinste, onoare, demnitate, datorie care dau sens existenţei sale ca om şi ca cetăţean.
Starea morală a militarilor reprezintă un factor important în determinarea puterii armate.
Moralul armatei exprimat în atitudinea , starea de spirit a militarilor, mobilurile acţiunii şi comportării lor în condiţii extremale, de luptă depind în mare măsură de credinţa în Jurămîntul militar. Dragostea de Patrie, voinţa de a învinge, încrederea în victorie, disciplina, spiritul de sacrificiu, ajutorul reciproc în luptă, dîrzenia, vigilenţa, curajul sînt trăsături morale de care depinde succesul acţiunilor militare. Respectarea fermă a Jurămîntului militar vine să contureze această conştiinţă morală a militarului.
Semnificaţiile patriotice ale Jurămîntului militar se manifestă în starea de spirit a oştirii faţă de patrie. Astfel, depunerea Jurămîntului militar faţă de patrie  şi popor este unul din cele mai înălţătoare momente ale vieţii de ostaş, cînd fiecare tînăr îşi asumă conştient responsabilitatea apărării independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, se angajează să îndeplinească cu onoare şi demnitate datoria. Cu atît mai mult, depunerea Jurămîntului militar în prezenţa drapelului de luptă, în acordurile sonore ale imnului de stat defineşte o înaltă conştiinţă patriotică a fiecărui militar, o totală adeziune la apărarea Patriei.
Iubirea de ţară este o flacără vie, o torţă întreţinută de focul lăuntric al  dragostei  de glie, de limbă şi obiceiuri, de port şi de cînt, de tot ceea ce se făureşte cu braţele şi cu mintea pe aceste meleaguri, de tot ce se adună în cuvîntul Patrie.
Cînd dacii lui Decebal au zidit Sarmisegetuza, au săvîrşit un act de apărare şi preamărire a patriei;
Din iubire de ţară Ştefan cel Mare şi-a călăuzit cu deosebită pricepere oştenii în lupta de la Vaslui, obţinînd una din cele mai strălucite victorii ale vremii;
Semnificaţiile religioase ale Jurămîntului militar decurg din faptul că asistenţa religioasă  în rîndul oştirii este alăturarea firească a acesteia la educaţia patriotică, de folos modelării sufleteşti în cadrul larg al eforturilor conjugate ale tuturor factorilor educativi.
Semnificaţiile artistice sînt văzute în operele artistice. Spre exemplu: poetul Gheorghe Coşbuc, în poezia “Decebal către popor”, ilustrează  eroismul şi vitejia legendară de care a dat dovadă poporul dac, luptînd pînă la ultima picătură de sînge, în frunte cu conducătorul său – Decebal, care aflat în situaţia de a cădea prizonier, a preferat mai curînd să-şi curme singur viaţa decît să păteze onoarea de luptător, apărător şi conducător al oastei sale.
Înaintea luptei decisive cu romanii, Decebal reaminteşte ostaşilor săi jurămîntul pe care l-au făcut:
                          “Eu nu mai am nimic de spus;
                          Voi braţele jurînd le-aţi pus
                          Pe scut. Puterea este-n voi
                          Şi-n zei! Dar vă gîndiţi, eroi,
                          Că zeii sunt departe, sus,
                          Duşmanii - lîngă noi”.
Si ostaşii săi - în fapt tot poporul dac – au luptat cu eroism şi vitejie legendară, pînă la ultima picătură de sînge, în frunte cu conducătorul lor care, aflat în situaţia de a cădea prizonier în mîinile inamicilor săi, a preferat mai curînd să-şi curme singur viaţa decît să păteze cu ruşine onoarea de luptător, apărător şi conducător al oastei sale.
Semnificaţiile psihologice ale Jurămîntului militar derivă din faptul că armata este o instituţie de călire fizică şi psihică a militarilor, o şcoală a maturităţii, bărbăţiei, voinţei şi curajului.
Aspectele psihologice ale Jurămîntului militar capătă substanţă şi prin solemnitatea depunerii acestuia, care se desfăşoară într-un cadru efectiv, sărbătoresc, în unităţile militare, în faţa unor monumente sau locuri istorice de însemnătate mare, unde participă părinţii, rudele, iubitele, logodnicele şi copiii militarilor, reprezentanţi ai eşaloanelor superioare de stat şi locale, tineretul premilitar.  
Emoţia care-l cuprinde pe fiecare tînăr în ziua depunerii jurămîntului militar este firească.  Ea exprimă trăirile psihice şi sentimentele nobile, dorinţele şi năzuinţele de care sînt animaţi cei chemaţi să se pregătească pentru apărarea patriei. De asemenea, acest moment marchează faptul că tînărul respectiv a ajuns la vîrsta maturităţii psihice şi civice, cînd ţara îl consideră apt întru totul pentru a purta pe umerii săi răspunderea încredinţată de popor.
 
 3. Respectarea riguroasă a cerinţelor jurămîntului este datoria principală a fiecărui militar.

 În cadrul unei adunării festive consacrate Zilei Armatei Naţionale Comandantul Suprem al Forţelor Armate a menţionat: “Comparînd perioada iniţială de construcţie a Armatei Naţionale cu timpul pe care îl traversăm astăzi, putem afirma cu certitudine că militarii continuă să-şi îndeplinească cu cinste datoria de apărători al ţării”.
 
   Drept mărturie a înaltei încrederi a conducerii ţării şi poporului nostru faţă de militari – oameni ai datoriei, serveşte şi faptul că în istoria tînărului nostru stat s-a desfăşurat de 2 ori parada militară în cadrul sărbătorii – Ziua independenţei.
 
   Aflaţi sub drapelul ţării în republică sau în afara hotarelor, participînd la diverse aplicaţii atît bilaterale, cît şi în cadrul Programului “Parteneriat pentru Pace”, militarii moldoveni contribuie la formarea unei imagini favorabile a ţării noastre pe arena internaţională, impunîndu-se prin profesionalism, ambiţie profesională şi comportament destoinic.
   Mobilizarea militarilor la îndeplinirea prevederilor Jurămîntului militar presupune:
a) Devotament nemărginit faţă de Patrie şi popor, spirit de responsabilitate   ostăşească, dîrzenie şi curaj, hotărîre şi perseverenţă, spirit de sacrificiu pentru apărarea Patriei;
b) Cunoaşterea, mînuirea şi întreţinerea judicioasă a armamentului şi tehnicii de luptă din dotare;
c) Perfecţionarea instrucţiei tactice şi de specialitate, a caracterului formativ-informativ al tuturor activităţilor de pregătire militară şi psihică;
d) Folosirea cu maximă eficienţă a fiecărei ore din programul de instrucţie;
e) Întărirea ordinii şi disciplinei militare cu factori fundamentali ai creşterii capacităţii de luptă a unităţilor şi subunităţilor;
f) Obţinerea  rezultatelor bune în cadrul aplicaţiilor tactice, a tragerilor de luptă, a inspecţiilor şi controalelor executate de eşaloanele superioare;
g) Un comportament ostăşesc, etic şi civilizat, în concordantă cu exigenţele actuale ale societăţii noastre;
h) O atitudine fermă împotriva oricăror manifestări antisociale şi antidemocratice;
i) Respectarea riguroasă a Constituţiei Republicii Moldova, a legilor ţării, a regulamentelor militare şi  dispoziţiunilor în vigoare, a ordinelor  comandanţilor şi şefilor;
j) Suportarea cu stoicism a tuturor greutăţilor şi privaţiunilor serviciului militar, a cerinţelor şi principiilor luptei armate;
k) Păstrarea cu grijă a bunurilor poporului şi ale armatei, a valorilor sociale şi statale;
Nerespectarea  cerinţelor Jurămîntului militar constituie una din cele mai condamnabile abateri, fiind pedepsită, prin lege, cu toată asprimea.
Alături de pedeapsa juridică, apare şi sancţiunea morală.
  • Spre exemplu, soldat I. Unciuc din Batalionul 2 de infanterie moto al Forţelor de menţinere a Păcii, avînd  înţelegere prealabilă cu cetăţeanul A. Osoian au plecat la blocul administrativ al secţiei nr. 2 a căii ferate din or. Bender cu scopul de a sustrage un computator, magnetofon şi alte bunuri materaile pentru a le realiza şi împărţi banii, militarii au fost descoperiţi şi reţinuţi la faţa locului de către colaboratorii poliţiei. De către Judecătoria Militară soldat Ion Unciuc pe şase luni a fost privat de libertate cu ispăşirea pedepsei în colonie de corecţie prin muncă cu regim comun.
  • În ziarul “Oastea Moldovei” a fost publicat un material despre Ghenadie Ciolîc care la cei douăzeci de ani ai săi are cu ce se “mîndri” două condamnări, părinţii lăsaţi în voia soartei pentru cîţiva ani, o logodnică cu burta la gură, cazierul său murdar. El a satisfăcut serviciul militar în compania de transmisiuni a Brigăzii 2 de infanterie  motorizată. În prezent îşi “continuie” serviciul într-un peneteaciar.
Părinţii, rudele şi apropiaţii, poporul au încredere în  cel care-i reprezintă  în Armata Naţională ştiu că el la orice oră de zi sau noapte va sta cu vigilenţă de strajă la hotarele Republicii Moldova. Şi această încredere o îndreptăţesc majoritatea covîrşitoare a militarilor, care printr-o muncă migăloasă îşi execută cinstit şi conştiincios obligaţiunile.
Concluzii: 1. Jurămîntul militar – legea fundamentală a activităţii militare.
                2. Jurămîntul militar cere ca militarii să recpecte Constituţia şi  Legile Republicii Moldova, să îndeplinească întocmai  cerinţele Regulamentelor militare şi ordinelor comandanţilor. 
                3. Nu este nimic mai important pentru un militar ca să urmeze  cu  stricteţe executarea datoriei constituţionale şi să îndeplinească impecabil cerinţele Jurămîntului militar.
                4. Datoria de onoare a fiecărui militar este de a fi patriot, deveni  specialist militar şi apărător al independenţei, suveranităţii şi  integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.     

EXPLICAŢIA UNOR NOŢIUNI:    Jurămînt – afirmare, făgăduinţă solemnă făcută adesea  printr-o anumită formulă.
   Jurămînt militar –  promisiune solemnă, angajament de credinţă Patriei şi poporului, care depune fiecare cetăţean devenind militar.
   Lege – normă cu caracter obligatoriu, stabilită şi apărată de puterea de stat.
   Lege nescrisă – tradiţie, obicei al omenirii.
   Obligaţiune – datorie, sarcină, îndatorire.
   Obligatoriu – trebuie urmat întocmai, făcut, îndeplinit.
   Datorie – obligaţie legală sau morală.

 
Categorie: Diverse | Adăugat de: Codru (23.08.2016)
Vizualizări: 103 | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Prenume *:
Email *:
Cod *:
Caută pe site

Mini-chat
 
200

Linkuri utile
  • Ministerul Apărării
  • Academia militară
  • Oastea Moldovei
  • Universitatea Tehnică a Moldovei
  • Russian Arms forum
  • Военное дело
  • Форум радиолюбителей
  • Сервер р/любителей России
  • 134 учебный полк связи

  • Copyright MyCorp © 2018
    Creatorul de site-uriuCoz